De ce spre tarmul din tine,
Ramân doar eu?
Cu valurile care m-au spalat
La nasterea Timpului?

Aproape de moara norocului,
Nu se mai macina,
Fericiri,
Fara de inima
Zâmbetului tau.

Si m-am pierdut în lumina iubirii,
Fara sa înteleg norii
Împotrivirii de noi însine,
Ce ne udau cu lacrimile lor amare,
Vremea.

Si te-am luat sub umbrela,
Patimilor mele,
De a te dori,
Dincolo de orice Înger al Clipei,
Care nu credea în simtamintele,
Propriei sale eternitati,
Amintindu-si de apa sarutului,
Ce avea sa ne spele,
Într-o zi,
Moartea.

Trimis de: Marinescu Roxana
Categorie: Poezii Autori in devenire
Autor: Sorin Cerin
Trimite unui prieten!
Nota actuala: 9.75 (din 4 note acordate) - Acorda o nota!
Articol vizualizat de 1295 ori!

Comentarii
Nu exista comentarii in baza de date!
Nu puteti scrie comentarii! Nu sunteti logat! Mergeti la pagina de login!