Mi-e drumul târziu, m-apasã necaz…
Tãcând în fata usilor de gheatã
Ascult cum soarta asta mã învatã
Sã-ntorc mereu si celãlalt obraz.

Cu nedreptate voi mi-ati scris în act
Tãcerea mi-ati luat-o drept prostie,
Când mã treceam în nevinovãtie
Si când plângeam ce-i fals si neexact

M-ati scris ilegal, nu am eu vinã
În cerneala voastrã nu e de crezut –
Cum pânã acum am fost un nestiut,
La fel o sã îmi caut luminã.

Poate e crucea pãcatului meu
Timpuriu purtatã pe umerii verzi,
În lumea în care nu poti sã mai crezi
Cu spatele stã azi si Dumnezeu.

Trimis de: Stefania Puscalau
Categorie: Poezii Autori in devenire
Autor: Stefania Puscalau
Trimite unui prieten!
Nota actuala: 9 (din 1 note acordate) - Acorda o nota!
Articol vizualizat de 1364 ori!

Comentarii
Nu exista comentarii in baza de date!
Nu puteti scrie comentarii! Nu sunteti logat! Mergeti la pagina de login!