Ai apãrut din senin ca un meteor orbitor printre licurici
Si printre câteva flãcãri curate, fierbinti
ale geniului etniei noastre,
printre poeti ce-au scris "o limbã ca un fagure de miere";
Ai rãmas de atunci deasupra tuturor
un "fulger lung încremenit",
luminând cerul furtunos al existentei valahe.
Ai devenit mai apoi Luceafãr
al suferintelor neamului nostru peren,
strãlucind peste toate literele de aur
si peste toatã istoria plaiurilor daco-romane,
"de la Nistru pân' la Tisa..."
Si, iatã, ai ajuns
Univers al Poeziei eterne si vii!
Orice-am cuvânta
Si orice-am scrie,
Orice-am cânta
Si orice-am plânge,
Prin Tine respirãm si visãm!
Prin Tine plutim si trãim noi aici,
toti Românii!

De la Tine-am învãtat
"a turna în formã nouã
limba veche si-nteleaptã",
Noi, mostenitorii de drept
ai "cuvântului ce exprimã adevãrul",
ai filelor de aur si cristal ce le-ai lãsat în urmã.
Cu ele ne-ai îmbogãtit si sufletul, si tara,
cãci suntem, prin Tine, mai bogati
decât toti miliardarii pãmântului;
mai mari, mai puternici si mai nemuritori ca oricând,
numindu-ne de-a pururi, cu mândrie,
nobilii Fii de Luceafãr
de pe Piciorul de plai mioritic,
Numindu-ne de-a pururi cu mândrie
Fiii tãi de luminã,
rãspânditi pe Gura cea Mare de Rai,
întinsã din Carpati si pân' la Marea cea Mare,
Pãrinte al nostru întru Nemurire,
M i h a i E m i n e s c u!

Trimis de: Cristian Petru Balan
Categorie: Poezii Autori in devenire
Autor: Cristian Petru Balan
Trimite unui prieten!
Nota actuala: 9.5 (din 2 note acordate) - Acorda o nota!
Articol vizualizat de 1240 ori!

Comentarii
Nu exista comentarii in baza de date!
Nu puteti scrie comentarii! Nu sunteti logat! Mergeti la pagina de login!