Campul plin de maci, ca niste draci
Se indoaie in lan, ca un om sarman.
Fiecare mac cu o tichie in cap
Se tine intr-un fir, arde rosu in delir
Campul este jar.

Sus in cer scanteietor, arzator si crud
Soarele dogorator.
Pravalit pe o rana, intregul lan suspina.
Doar un scaete batos, tantos si tepos,
Mov invidios, e incoherent si indiferent.

Deodata o umbra se ridica sumbra.
Si ca prin facut, soarele a disparut.
Vantul dintr-o adiere se ridica in turbion
Ce sa fie o vijelie, sau o ploaie de sezon?

Macul disperat, se tine de cap
Dar e in zadar, caci tichia i-a zburat.
Scaetele tepos jumate e pe jos
Uscat, vanat, cracanat, drept in doua a crapat.

Pasarele mici in grau,
Nu pot sa isi tina frau
Din eternul ciripit.
Ploaia de vara, vant pripit
A trecut cum a venit.

In zare, o caruta apare.
Dusa de un cal frumos
Facand peisajul teribil de prafos.
Un caine insetat, de umbra carutei mascat
Avanseaza consolat.
Ce viata de ingrat!

Omul obosit, sus pe capra a adormit,
Iara calul plictisit, mai la vale
Sub o umbra s-a oprit.
Linistea din nou domneste
Este cald si dogoreste
E pace, e vara, e bine la tara!

Trimis de: A.R.Moldovan
Categorie: Poezii Autori in devenire
Autor: A.r.moldovan
Trimite unui prieten!
Nota actuala: 9 (din 1 note acordate) - Acorda o nota!
Articol vizualizat de 1272 ori!

Comentarii
Nu exista comentarii in baza de date!
Nu puteti scrie comentarii! Nu sunteti logat! Mergeti la pagina de login!